De ce calatoresc oamenii si ce spera de la o vacanta?
Multi sunt ca mine si ca tine, vor doar sa-i bata in cap vantul si soarele, in loc de neoane si Wi- Fi.
Vor sa se ascunda sub o umbrela de stuf, pe malul marii si sa uite complet de planuri, dead-lineuri, rapoarte si exceluri.
Spera la o mare albastra si limpede unde sa-si limpezeasca gandurile.
Spera sa manance peste proaspat, cu degetele, fara sa fie nevoie sa dea vreun click pentru asta.
Povestea de astazi e insa despre un altfel de om.
A intrat cu un zambet usor incurcat.
Purta papuci de plastic si fata ii era arsa de soare. Stiai din prima secunda insa ca bronzul lui n-are legatura cu nicio plaja.
Voia un bilet din Germania spre Bucuresti pentru sotia lui plecata acolo la munca.
Ea nu stia sa faca rezervarea sau nu avea suficienti bani, ne-a explicat el in graba.
Am cautat mai multe variante dar toate erau scumpe iar venirea sotiei parea destul de urgenta.
– Vino astazi, sunt si eu liber si te pot astepta la aeroport.
– Eu zic sa il iau pe asta, e mai scump dar sa ajungi astazi…
– Nu e direct , trebuie sa fii tu mai atenta! Are escala in Varsovia!
Ea se lasa, in sfarsit, convinsa.
El zambeste din nou si ii mai explica pentru ultima data:
– Esti atenta in Varsovia, da ? Te tii si tu asa, dupa oameni ..
Si vezi ca Varsovia nu se scrie asa ca in romana, se scrie Varzau..
Da, Varsovia se scrie cateodata Varszaw.
Dar ce bine ca dragostea se scrie si se citeste pentru toti, mereu la fel.
